„Este o mare nedreptate pentru femei, pentru ca se modifica doar varsta de pensionare a femeilor, iar stagiul de cotizare ramane de 35 de ani, ca si la barbati. Astfel, femeile vor avea o pensie mai mica decat a barbatilor, fiind depunctate”.

Aceasta modificare a Legii pensiilor admite, de asemenea, si solicitarea de reexaminare a presedintelui Traian Basescu.

In urma hotararii conducerii PDL, raportul Legii pensiilor va fi adoptat marti, 7 decembrie.

Intregul articol il puteti gasi aici.

Workshop-ul gandit de Achieve Global are in structura urmatoarele module:

- Fundamentele dezvoltarii echipei
- Dezvoltarea agilitatii echipei
- Rezolvarea conflictelor in cadrul echipei
- Negocierea resurselor pentru echipa

Printre obiectivele urmarite de aceste module, de mentionat sunt:

- Generarea de noi idei pentru indeplinirea obiectivelor
- Stabilirea unor strategii eficiente pentru implementare
- Directionarea corecta a eforturilor echipei
- Folosirea in mod eficient atat a instrumentelor de invatare in cadrul echipei, cat si a instrumentelor de informare
- Capacitatea de a descrie situatii, impactul asupra rezultatelor, de a solicita un schimb deschis de reactii, de a obtine acordul pentru urmatorii pasi
- Invatarea managementului de coaching intre colegi
- Comunicarea celor mai bune practici de colaborare
- Monitorizarea actiunilor planificate cu toate partile implicate

In timpul acestui program specialistii Achieve Global vor utiliza diferite tipuri de tehnici de invatare pentru adulti: discutii de grup, aplicatii practice, exemple video, exercitii de conexiune.

Pentru cei interesati, taxa de participare este de 400 Euro.

Despre alegeri şi comunicare social-corporatistă în România, despre mentalităţi şi despre pasiuni – iată câteva puncte prin care Doru Mitrana a îmbinat tematica carierei şi cea a comunicării în zona mediu/social în interviul acordat echipei BizCampus Network.

BizCampus Network: Care a fost momentul în care ai simţit să te apropii de domeniul comunicării mediu/social? Ce te-a determinat să iţi doreşti să activezi în aceasta sferă?

Doru Mitrana: Povestea începe în ianuarie 2007, când m-am alăturat echipei Asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta” ca Manager de Proiecte CSR. Pot spune că totul a pornit de la experienţa mea în project management şi de la dorinţa personală de a vedea „companii cu faţă umană”, care, pe lângă rigoare, structură şi eficienţă, să arate şi implicare în viaţa comunităţilor în care activează şi în protecţia mediului. Văzând pentru prima oară Delta Dunării, pitorească, aşa cum o ştiam din albume sau documentare, dar în acelaşi timp îngropată sub gunoaie şi populată de oameni extrem de săraci, am concluzionat că asta vreau să fac: proiecte care să pună laolaltă nevoile oamenilor şi ale naturii, cu capacitatea companiilor de a rezolva sau ameliora aceste probleme. Şi pentru că toate aceste proiecte trebuiau să spună o poveste – pentru a atrage finanţările necesare şi pentru a fi preluate de o presă prea puţin interesată de mediu la acea vreme – am ajuns, involuntar, pe tărâmul comunicării.

BCN: Când ai făcut primii paşi în acest domeniu te-ai gândit să iţi construiesti o cariera?

D.M.: Văd cariera ca fiind mai degrabă o consecinţă decât un scop pe care îl urmăreşti şi pentru atingerea căruia construieşti sistematic. La început m-am gândit că acest domeniu îmi place, îmi oferă raportul optim de constrângere şi libertate, mă reprezintă şi îmi asigură cadrul în care pot să valorific ceea ce ştiu să fac şi să învăţ ceea ce nu ştiu încă. Şi azi gândesc la fel, sunt în cotinuare fidel promisiunii pe care mi-am făcut-o acum trei ani: să intersectez probleme cu soluţii, iar din asta să iasă poveşti, exemple de urmat, şi o lume puţin mai bună. Îmi propun să fac acest lucru, şi dacă voi reuşi voi fi mulţumit. Iar dacă, într-o bună zi, toate acestea vor sfârşi prin a constitui o carieră, voi fi, o dată în plus, mulţumit.

BCN: Cum era privit domeniul comunicării pe zona mediu/social în momentul in care ai inceput saăactivezi pe aceasta piaţă în România? În 2007 implicarea companiilor în cauze sociale sau de mediu începea să fie privită ca element de diferenţiere. Purtătoare ale ”virusului” CSR, chiar înaintea ONG-urilor, au fost agenţiile de publicitate care au văzut potenţialul de comunicare al acestor demersuri. Ele au acreditat sintagma ”campanie de CSR”, parafrazând campaniile de comunicare, de advertising sau PR. Alte două pârghii au contribuit decisiv la fixarea responsabilitatii sociale: politicile de CSR ale multinaţionalelor, impuse şi la nivelul filialelor de la noi, şi legea sponsorizării, care permite deducerea costurilor acţiunilor sociale, într-un anumit cuantum, din impozitul pe profit.

BCN: Ai intâmpinat dificultăţi în încercarea de a te impune sau de a aduce schimbări în mentalitatea societăţii de atunci?

D.M.: Atât la “Salvaţi Delta” cât şi la MaiMultVerde ne-am propus să schimbăm, făcând : dacă ne-a deranjat gunoiul din Deltă sau din alte locuri din ţară, ne-am dus şi le-am strâns, sau am promovat colectarea selectivă. Dacă ne-a îngrijorat starea pădurilor, ne-am dus şi am plantat. Când am ajuns la concluzia că ne-ar fi mai bine dacă am avea mai multe biciclete în oraş, am început să mergem cu bicicleta şi am înfiinţat Cicloteque, primul serviciu de închirieri biciclete din România. Preocuparea noastră principală nu a fost niciodată să schimbăm, ci să facem, pentru că faptele în sine reprezintă o schimbare. Faptul că, în aceşti trei ani, mii de oameni ni s-au alăturat, mă face să cred că modelul pe care l-am ales este corect şi că nu există forţă de schimbare mai puternică decăt forţa exemplului.

BCN: Cum este privit acest domeniu în ziua de azi şi, implicit, implicarea oamenilor pe acest palier al comunicării?

D.M.: Implicarea socială este o chestiune de alegere personală. Poţi alege să ignori, să raportezi neutru, să lauzi, să critici, să te alături unor proiecte sau să iniţiezi propriile acţiuni. Poţi sta pe margine sau te poţi implica, cu vorba sau cu fapta. Poţi face acest lucru în deplin anonimat, în cercul restrâns al familiei sau al grupului de prieteni, sau poţi face asta la nivel macro. Eu, echipa MaiMultVerde şi toţi cei care ne sunt alături – voluntari, companii, vedete, jurnalişti, autorităţi publice – am ales faptele cu impact dar şi cu poveste, şi aş zice că aceasta este cheia reuşitei noastre, elementul care ne diferenţiază. Sunt mulţi cei care, la nivel social, fac lucruri minunate de care nu află nimeni dar şi mai mulţi care fac doar poveşti.

BCN: Faci parte din echipa fondatoare a asociaţiei MaiMultVerde, fiind Director Executiv în cadrul acesteia. Cum a luat naştere această asociatţe şi care este povestea din spatele acestei inţiative transformate in realitate?

D.M.: Finele lui 2007 ne aducea – pe mine, Dragoş Bucurenci şi Andreea Höfer – în postura de a alege între lobby şi CSR. Asociaţia “Salvaţi Delta” reuşise să exceleze în ambele domenii în acel an, dar nu o dată cele două arii se călcaseră pe picioare. Nu poţi azi să organizezi un protest, iar mâine să inviţi aceeaşi instituţie să-ţi devină partener într-un proiect. Atunci am ales să lucrăm cot la cot cu companiile şi autorităţile şi să lăsăm alte ONG-uri să acopere rolul de watchdog, de aripă militantă a societăţii civile, un rol deloc uşor şi la fel de important. Un alt motiv al înfiinţării MaiMultVerde a fost dorinţa noastră de a aborda probleme de mediu din toată ţara, nu doar din Delta Dunării.

BCN: Îţi concentrezi eforturile în domeniul eco şi al comunicării responsabilităţii social - corporative de mai bine de 3 ani. Care sunt insatisfacţiile resimţite în tot acest timp şi satisfactiile care te-au determinat să perseverezi?

D.M.: Sunt nerăbdător din fire, de aceea insatisfacţia e legată de viteza cu care se mişcă lucrurile. “Eppur si muove” (Şi totuşi se mişcă), zicea Galilei, şi de aici vin satisfacţiile şi dorinţa de a continua. Dacă astăzi se deschid noi şi noi centre de închirieri biciclete, apar containere de colectare selectivă în tot mai multe locuri, companiile nu mai concep viaţa fără responsabilitate socială, se organizează acţiuni de împădurire în fiecare primăvară şi toamnă, media e plină de eco, dacă astăzi se poate sta pe iarbă în parc (serios, până anul trecut era interzis), voluntariatul e pe buzele tuturor, iar în parlament se discută chiar o nouă lege a voluntariatului, dacă toate acestea se întâmplă la doar trei ani de la momentul la care am început, înseamnă că munca mea, a MaiMultVerde şi a tuturor celorlaţi oameni care activează în acest domeniu nu e în van, şi atunci aleg să merg mai departe. Aleg, în acelaşi timp, să nu fac din neîmpliniri motive de a renunţa ci obstacole de depăşit în continuare.

BCN: Consideri că evoluţia CSR-ului şi implicit a canalelor de comunicare care promoveaza cauzele eco în România reprezintă un argument puternic pentru acei tineri care doresc sa îşi dezvolte o carieră în acest domeniu?

D.M.: Consider că principalul argument pentru cei ce vor să activeze în orice domeniu, iar cel al responsabilităţii sociale nu face excepţie, trebuie să fie preopcuparea reală pentru acel domeniu. Nu poţi fi convingător – nici ca om de comunicare, nici ca inginer, manager de proiect, economist sau artist – atunci când te aventurezi într-o zonă în care nu crezi. Mai mult decât în orice alt ”sector”, în cel social (incluzând aici şi protecţia mediului), absenţa convingerii sau a pasiunii, se vede de departe, iese la suprafaţă ca uleiul pe apă. Aş încuraja pe oricine, ca înainte de a se „înregimenta”, să încerce, să experimenteze, să se implice: ca voluntar la o acţiune, ca stagiar într-o organizaţie sau ca iniţiator al unei acţiuni proprii. Aşa va putea vedea ce domeniu i se potriveşte, cu care rezonează, şi în care are cele mai mari şanse de autenticitate.

BCN: Care crezi că sunt ingredientele de succes pentru o carieră în acest domeniu?

D.M.: Preocuparea reală pentru domeniul social , dublată de cunoştinţele specifice profesiei, urmărirea simultană a impactului social şi a impactului de comunicare.

BCN: Ce sfaturi le-ai da acelor tineri, aflati la început de drum, care doresc să aducă schimbări în domeniul comunicării mediu/social?

D.M.: Just Do It!

Iti este greu sa deschizi usa biroului catre colegii tai sau catre seful tau? Iti este greu sa ceri ajutorul atunci cand nu gasesti raspuns la problemele care te framanta? Sa fie de vina increderea in tine sau doar imposibilitatea de a comunica cu ceilalti? Raspunsurile la aceste intrebari, duc, in cel mai des caz, la barierele in comunicare cu care fiecare angajat se confrunta la locul de munca. Poate si de aceea, intregul sistem de munca apare ca unul dintre cele mai dezechilibrate de pe piata din Romania si nu numai, disponibilizarile in masa si rata somajului atingand procente considerabile.

Revenind la problema barierei in comunicare, aceasta desemneaza acele obstacole care se interpun in calea realizarii comunicarii eficiente si productive, acestea producand efecte nedorite in fluxul comunicationa. Barierele in comunicare cele mai des intalnite sunt:

• Surse de distorsiune care au loc in mediul de munca

• Surse ce au in vedere organizarea defectuoasa a managementului timpului la locul de munca

• Surse care au in vedere incongruenta rol-cadru-moment

• Surse ce tin de un dezechilibru psihologic general

Toate aceste bariere in comunicare devin factori care afecteaza puternic capacitatea deconcentrare la locul de munca, ele desemnând indici ca oboseala, stresul, intreruperile din procesul de munca si de comunicare, prejudecatile sau chiar personalitatea insasi a angajatului.

Pentru corectarea dezechilibrului in mediul communicational al muncii, una dintre solutiile optime o reprezinta eficientizarea corecta a managementului timpului, eliberarea de prejudecati, increderea in sine, in fapt, toate desemnand caile cele mai adecvate de ameliorare a fluxului comunicarii si a stabilirii unor relatii de comunicare eficiente.

Pe o piata a muncii lipsita din ce in ce mai mult de tineri nepregatiti pentru socul psihologic din campul resurselor umane in actualul context economic, pentru exigentele mari cerute de angajatori, dar chiar si pentru experienta primilor pasi in dezvoltarea personala, Orange Romania trage un semnal de alarma prin lansarea unui fond de finantare de 50 000 euro. Scopul? Investirea acestui buget intr-unul sau mai multe proiecte de educatie formala sau informala ce completeaza educatia din scoala si care pun accent pe implicarea tinerilor, pe dezvoltarea abilitatilor si potentialului ce ii pot pregati mai apoi in anevoiosul traseu profesional.

In acest fel, Orange Romania lanseaza o provocare demna de urmarit de potentialii parteneri. De mentionat sunt criteriile care inscriu un proiect ca fiind prioritar in procesul de selectie instituit de Orange:

- Proiectele trebuie sa se desfasoare pe o arie geografica vasta (proiectul trebuie sa fie implementat in cel putin 3 localitati din tara)
- In proiectele inscrise sa exista posibilitatea implicarii Orange Romania cu produse, servicii si know-how-ul angajatilor
- In proiectele inscrise sa existe posibilitatea implicarii Orange Romania ca principalul partener corporate al acestuia

Mai mult, pentru implementarea acestui program de responsabilitate sociala pentru targetul tanar (7-25 de ani) in vederea dezvoltarii personale, Orange Romania promite sa sprijine proiectele relevante cu un buget flexibil (acesta poate varia intre 10.000, 25.000 sau 50.000), existand varianta in care, in functie de calitatea propunerilor primite, compania partenera sa isi reserve dreptul de a scadea sau de a creste valoarea sprijinului acordat.

Mai multe detalii legate de structura si conceptul proiectului pot fi regasite pe site-ul www.orange.ro in cadrul sectiunii dedicate – responsabilitate sociala/noutati.

Aplicatiile organizatiilor pana in data de 20 septembrie 2010 la urmatoarele adrese de e-mail: csr@orange.ro si ioana@arcromania.ro.

“Suntem propria noastra statuie” scria Mircea Badea pe blogul său, într-un “exces” de reflecţie referitor la societatea de astăzi şi la sedentarismul care împânzeşte minţile oamenilor. Fără a muta foarte mult discuţia pe altă tematică şi a falimenta din rădăcini întregul proces al culturii de masă şi a valorilor pe care se fundamentează aceasta, problematica centrală a rândurilor de mai jos o va reprezenta modul în care tinerii îşi aleg modelele de urmat în carieră şi modul în care pasiunile şi hobby-urile devin surse ale orientării acestora către o personalitate sau alta.

A defini conceptul de “model” în contextul unei societăţi “infestate” de pseudo-modele şi “personalităţi” apărute peste noapte, scoase direct parfumate din tot felul de reviste sau site-uri a căror valoare culturală este pusă sub semnul întrebării, este un pas riscant care îl poate arunca pe cel care “îndrăzneşte” să o facă, într-un colţ al ruşinii. Fireşte că ruşinea capătă dimensiunea proprie într-o societate în care cei mai mulţi afirmă că normalul, în sensul său strict, înseamnă anormal şi viceversa. Lăsând la o parte viziunea largă asupra valorilor şi principiilor care mişună în formă pură de la un capăt la altul al cotidianului, modelul reprezintă în sine un principiu care la rândul său generează alte principii în funcţie de caracteristicile sale. Totuşi, care este criteriul după care tinerii din zilele de astăzi îşi aleg modelele, pe ce coordonate şi care este caracteristica principală pe care încearcă să o atingă? Răspunsul se află în nebănuita putere a mass-mediei, mereu la curent cu ceea ce este nou, atractiv, cu ceea ce poată să vândă.

De la Mircea Badea la Dr. House

Sau aş putea continua, targetând tinerii sub 18 ani, cu Miley Cirus. Modele din ziua de astăzi sunt, fără a ne ascunde după deget, produse ale mass-mediei. Aceasta nu însemnă că anumite personalităţi nu se pot înscrie sub pattern-ul pe care un model îl presupune. Înglobând toate caracteristicile societăţii de astăzi şi a felului în care cei mai mulţi tineri simt să îşi dezvolte anumite aptitudini, modelul în carieră ar arăta astfel: temperamental, extrovertit, dar puternic înclinat spre reflecţie interioară, spirit analitic şi ironic, inteligenţă emoţională profund dezvoltată, capacitatea de a comunica abil în orice situaţie, putere de persuasiune şi convingere, ingeniozitate şi puterea de a schimba chiar mentalităţi. Poate că această din urmă caracteristică îi dă modelului forţa de a rezista în mentalul colectiv al tinerilor şi de a se impune ca model, de cele mai multe ori controversat în ziua de astăzi. Iar poate această din ultimă caracteristică dă acea „savoare” felului în care un tânăr sau altul îşi exprimă preferinţa pentru un anumit model. Pentru simplu fapt de a spune că „îl urmăresc pe Mircea Badea în fiecare noapte” sau că „ador Dr. House. Vreau să ajung ca omul ăla!”, tânărul simte că se adaptează continuu şi constant valorilor ce s-au impus în societate sau pe pieţele de larg consum. Faptul că modelul ales este unul „efeverscent”, controversat, care naşte la fiecare apariţie discuţii şi polemici, reprezintă un imbold puternic pentru oricare tânăr de a-l urma şi de a-şi canaliza toată încrederea în puterea pe care modelul respectiv i-o poate da în vederea construirii unui drum în carieră. Modele cinice sau nu, demne de lăudat sau nu, puternice sau nu, tinerii se orientează în funcţie de modul în care interiorizează aspectele importante ale carierei pe care doresc să o urmeze, fixând adânc modelul respectiv pe aceste aspecte. Există şi situaţii în care, datorită modului în care aceste modele sunt văzute în societate, fapt amplificat, aşa cum spuneam şi mai sus, de o mass-medie care are scopul de a vinde „acel ceva” ieşit din tipare, tinerii se află în situaţia în care au inhibiţii în a-şi exprima o preferinţă sau alta. Date fiind aceste aspecte, concluzia generală care ar însuma viziunile de ansamblu asupra caracteristicilor modelelor alese a fi de urmat de tinerii din ziua de astăzi, aceasta s-ar rezuma la relaţia de interdependenţă dintre caracteristicile societăţii şi culturii de masă, influenţa mass-media şi a interacţiunii tinerilor cu societatea.

Şi scocial media are un cuvânt de spus

Dacă am încerca să facem un top al modelelor alese de tinerii din ziua de astăzi, în fapt, o cercetare de piaţă pertinentă, probabil că rezultatele s-ar înscrie sub însemnul alegerii în funcţie de pilonii impuşi de mass-media şi de cultura de larg consum. Mai mult, nu trebuie uitate noile canale de comuncare – atât de mult discutatele reţele sociale şi forţa cu care acestea reuşesc într-un timp record, să transmită un flux considerabil de informaţii, opinii în masă, statistici şi date, care, la rândul lor, construiesc în mentalul tinerilor principii şi, de ce nu, modele. Apariţia şi dezvoltarea comunităţii online în paralel cu cea offline face posibilă construirea unor modele rezultate din succesul pe care aceste personalităţi l-au avut şi încă îl au în mediul online. Cu siguranţă că denumirea de „antreprenor online” vă este cunoscută. Fundamentarea unei afaceri de succes în online prin munca asiduă, creativitate, research şi originalitate – ingredientele care stau la baza reuşitei, fac din aceşti „antreprenori virtuali” adevărate modele de urmat, poate din ce în ce mai aduse în vedere de studenţi. Fenomenul reprezintă un lanţ ciclic logic. Tinerii folosesc reţelele sociale într-o proporţie „exagerată” am putea spune, lucru care îi face să se familiarizeze din ce în ce mai mult cu fluctuaţiile şi flexibilitatea specifică mediului online, cu figuri care devin personaje sau personalităţi demne de urmărit şi de citat. Iar acest mediu, poate, reuşeşte să „împingă” pe bandă rulantă cele mai multe modele. Nume precum Orlando Nicoară (General Manager Apropo Media şi Owner la Orlando Interactive) şi Dragoş Stanca (Managing Director – F5 – Realitatea Caţavencu Group) pot fi considerate modele demne de urmat din această zonă.

Oricare ar fi mediul de comunicare care impune modele tinerilor aflaţi la început de drum în carieră, sau proaspăt ieşiţi de pe băncile facultăţii, aceştia pot găsi cu uşurinţă resurse şi sfaturi de la o serie de personalităţi care prin muncă, persverenţă, entuziasm sau chiar controversă şi capacitate de polemică au reuşit să cucerească mass-media sau mediul online.

Fara rascoli mai mult “fantomele trecutului”, sistemul mondial si-a reorientat pietele catre ceea ce avea sa devina un “obicei’ popular in randul tarilor din intreaga lume. Responzabilizare sociala. Nu numai granzii din spatele multinationalelor si a companiilor de top si-au strans laolalta creativitatea, discernamantul si spiritul de lupta pentru a FACE ceva in acest sens, cat si oamenii, cei de rand, profund marcati de involutia dramatica a mediului in care traiesc au iesit in “strada universala” strigandu-si indignarea si refuzul de a locui intr-o astfel de lume. Transmisa de la un popor la altul, de la o generatie la alta, de la un mijloc de comunicare la altul, indignarea a dat nastere la inradacinarea fructuoasa a fenomenului CSR si a iubirii fata de aproape, de natura si de sine insusi in randul celei mai potente generatii, cea tanara. Iar cand spun “potenta” ma refer la interminabila pofta de viata, creare de oportunitati si lupta impotriva conservatorismului absurd. Asa a aparut ideea de job, de cariera in domeniul CSR. Un efect benefic, deloc de neglijat si rasarit ca pasarea Pheonix din cenusa unei piete a muncii si a resurselor umane din ce in ce mai sarace cantitativ si calitativ de la un altul.

Asa cum spuneam mai sus, pentru o generatie tanara si in plina forta, dar chiar si pentru o generatie de varsta medie, acea “cariera” in CSR porneste nu din pasiune in mod special, ci mai curand din sentimentul unei acute constientizari a problemelor sociale. Iar parerile nu sunt vadit impartite cand vine vorba de construierea unei cariere in acest inovator si dificil domeniu. Iata ce spun unii dintre specialistii din Romania:

“In mod categoric trebuie sa fie sensibil la problematicile ridicate de societatea de azi, problematici care sunt abordate de politicile de CSR. Trebuie sa fie proactiv, sa aiba mentalitate de antreprenor, sa aiba o buna relationare cu departamentele si partenerii cu care construieste proiectele.” Cosmin Frincu - CSR & Sponsorship Manager - BRD-Groupe Societe Generale

“cu siguranta stiu ca este nevoie de multa determinare si energie pozitiva pentru respectiva cauza, cat si de abilitati de comunicare si de convingere.” Georgeta Bora
- Corporate Responsibility Coordinator - RBS Romania

“Un profesionist CSR ar trebui sa fie vocea dintr-o companie care sa spuna “sa fim responsabili nu este o optiune, este o necesitate” si sa demonstreze acest lucru in mod profesionist, cu programe, obiective si rezultate cunatificabile.” Florina Serban – CSR Coordinator Cosmote

Daca orice meserie sau orice cariera incepe de la o pasiune si se dezvolta prin munca si risc continuu, in CSR sentimentele si apropierea umana fata de cauza in sine devine mai mult decat o “cireasa pe tort.”

Mai întâi, alocati timpul necesar pentru pregatirea interviului. Buna pregatire va creste încrederea si va scadea emotiile. Expertii recomanda cel putin trei ore de pregatire pentru fiecare interviu.
Trebuie sa schitati raspunsuri pentru cele mai obisnuite întrebari si sa pregatiti niste întrebari proprii. Aceasta arata intervievatorului ca sunteti interesat de companie si de slujba.

Faza finala a pregatirii consta în a va asigura ca stiti unde are loc interviul. Unii candidati verifica locatia pentru a vedea daca indicatiile sunt corecte si a estima timpul necesar ajungerii la locatia respectiva.
Prezentarea la un interviu de angajare este adesea o incursiune în necunoscut. Desi fiecare interlocutor este diferit, iar întrebarile variaza în functie de bransa, exista unele comune.Este bine sa începeti pregatirea prin a citi si raspunde la urmatoarele întrebari. Când ati terminat, nu uitati ca repetitia este mama învataturii! Nimic nu impresioneaza mai mult decât a fi pregatit pentru orice situatie.

De ce ar trebui sa va angajam?
Acum aveti ocazia de a va vinde. Trebuie sa va prezentati pe scurt si succint punctele forte, calificarile si ce aveti de oferit. Nu raspundeti prea general. Toata lumea spune ca este harnica si motivata. Iesiti în evidenta spunând despre calitatile dvs. unice.

De ce doriti sa lucrati aici?
Acesta este un instrument folosit de angajatori pentru a vedea daca v-ati facut temele. Nu mergeti la interviu daca nu stiti nimic despre companie, despre orientarea ei sau despre domeniul de activitate. Daca ati cercetat, aceasta întrebare va da ocazia de a arata initiativa si de a demonstra cum ajuta experienta si calificarile dvs. necesitatile companiei.

Care sunt slabiciunile dvs. cele mai mari ?
Secretul raspunsului la aceasta întrebare este sinceritatea, demonstrând cum ati transformat slabiciunea într-un atu.De exemplu, daca ati avut probleme de organizare, demonstrati cum v-ati redresat. Astfel, veti arata ca sunteti capabil sa identificati laturile dvs. ce trebuie îmbunatatite, si initiativa de a deveni mai bun.

De ce ati parasit ultima slujba?
Chiar daca ultima slujba a fost rea, nu adoptati o atitudine negativa în raspuns. Fiti diplomat. Daca aratati aspectele negative ale fostei slujbe, gasiti si unele pozitive. Daca va tot plângeti de fosta companie, nu veti face o impresie buna.
Descrieti o situatie problema si cum ati rezolvat-o.

Uneori este greu de raspuns la aceasta cerinta, mai ales daca sunteti proaspat absolvent si nu aveti experienta profesionala. Angajatorii doresc sa vada o gândire critica si cum gasiti solutii, indiferent de tipul problemei pe care ati avut-o. Chiar daca problema dvs. nu a avut timp suficient de studiu, descrieti pasii facuti pentru stabilirea prioritatilor. Aceasta va demonstra ca sunteti responsabil si ca puteti gasi solutii proprii.

Cu ce realizare va mândriti cel mai mult?
Secretul acestei întrebari este de a fi clar si de a alege o realizare care are legatura cu slujba. Chiar daca cea mai mare realizare este ca ati facut parte din echipa de basket a liceului, gasiti o realizare mai relevanta din punct de vedere profesional. Gânditi-va la calitatile pe care le cauta compania si elaborati un exemplu care sa arate cum puteti fi de folos.

Ce salariu asteptati?
Aceasta este una din cele mai grele întrebari, mai ales pentru cei cu putina experienta. Primul lucru ce trebuie facut înainte de interviu este sa verificati grila de salarizare din domeniul dvs. pentru a va face o idee despre cât puteti câstiga. Evitati discutiile despre detaliile salariale înainte de a primi slujba.
Aratati angajatorului ca sunteti deschis la o discutie despre remuneratie rezonabila când va veni momentul. Daca se insista sa raspundeti mai clar, încadrati-va într-o marja , nu dati o cifra anume.

Spuneti-mi despre dvs.
Desi pare floare la ureche, este dificil de raspuns deoarece este foarte generala. Trebuie retinut ca interlocutorul nu doreste sa stie despre orasul dvs. natal sau ce faceti în weekend. El doreste detalii profesionale. Alegeti câteva trasaturi, experienta profesionala si obiectivele dvs. si vorbiti despre ele.Exprimati-va dorinta de a face parte din companie. Daca aveti un raspuns solid la aceasta întrebare, discutia poate ajunge în punctul în care va puteti prezenta calificarile.

Nu, nu e asa, desi un dram de noroc nu strica niciodata. Acesti tineri despre care va vorbesc au inceput cu o pasiune in care au investit timp si multa incredere, iar aceasta pasiune a ajuns sa produca bani. Acesti tineri eficace au inteles ca nu-i de glumit cu timpul si ca nu trebuie sa iroseasca nicio secunda daca vor sa aiba succes.

Un bun exemplu este suficient!
Tudor Ciobanu si-a inceput a debutat pe scena business-ului la numai 17 ani, cand s-a mutat la Bruxelles cu mama sa. A inceput promitator, cu mult entuziasm si 8 euro pe care i-a folosit pentru a achiztiona un domeniu pe internet. Si-a construit un site si a inceput sa-l promoveze prin “word of mouth”. In 2002, atent la necesitatile pietei, a identificat o nisa pe care si-a construit intregul concept. A lansat primul site care vindea partide suplimentare si abonamente pentru site-uri de jocuri folosind modalitati de plata alternative: card bancar, PayPal etc. In cativa ani cifra sa de afaceri a crescut la cateva sute de mii de euro.

Cum a el facut asta? A avut o pasiune, mult curaj, ambitie si optimism.

Iti cauti un job si nu gasesti?Asta nu-I o problema, ci o stare de spirit. Tinerii cu cele mai multe sanse de angajare in aceasta perioada sunt absolventii de studii tehnice care cunosc cel putin doua limbi straine. Daca tanarul mai este si creativ si flexibil atunci se poate numi cu succes “candidatul ideal” al zilelor noastre.
Daniela Necefor, Managing Partner al firmei de recrutare si executive search Total Business Solution a declarat ca in ciuda intentiilor reduse ale companiilor de recrutare de a angaja, inginerii raman in topul favoritilor.
Lavinia Protopopescu, Recruitment Consultant in cadrul companiei Oracle incurajeaza tinerii inteligenti si flexibili care lucreaza eficient intr-o echipa, dar si cunoasterea a cel putin unei limbi straine.

Interesant este ca pe piata locala, tinerii care lucreaza in domeniul tehnic si cunosc o limba straina alta decat engleza au salarii mai mari cu 40% decat restul tinerilor.

Pentru mai multe informatii va invit sa accesati site-ul acesta.