Principiul modelului în ziua de astăzi
“Suntem propria noastra statuie” scria Mircea Badea pe blogul său, într-un “exces” de reflecţie referitor la societatea de astăzi şi la sedentarismul care împânzeşte minţile oamenilor. Fără a muta foarte mult discuţia pe altă tematică şi a falimenta din rădăcini întregul proces al culturii de masă şi a valorilor pe care se fundamentează aceasta, problematica centrală a rândurilor de mai jos o va reprezenta modul în care tinerii îşi aleg modelele de urmat în carieră şi modul în care pasiunile şi hobby-urile devin surse ale orientării acestora către o personalitate sau alta.
A defini conceptul de “model” în contextul unei societăţi “infestate” de pseudo-modele şi “personalităţi” apărute peste noapte, scoase direct parfumate din tot felul de reviste sau site-uri a căror valoare culturală este pusă sub semnul întrebării, este un pas riscant care îl poate arunca pe cel care “îndrăzneşte” să o facă, într-un colţ al ruşinii. Fireşte că ruşinea capătă dimensiunea proprie într-o societate în care cei mai mulţi afirmă că normalul, în sensul său strict, înseamnă anormal şi viceversa. Lăsând la o parte viziunea largă asupra valorilor şi principiilor care mişună în formă pură de la un capăt la altul al cotidianului, modelul reprezintă în sine un principiu care la rândul său generează alte principii în funcţie de caracteristicile sale. Totuşi, care este criteriul după care tinerii din zilele de astăzi îşi aleg modelele, pe ce coordonate şi care este caracteristica principală pe care încearcă să o atingă? Răspunsul se află în nebănuita putere a mass-mediei, mereu la curent cu ceea ce este nou, atractiv, cu ceea ce poată să vândă.
De la Mircea Badea la Dr. House
Sau aş putea continua, targetând tinerii sub 18 ani, cu Miley Cirus. Modele din ziua de astăzi sunt, fără a ne ascunde după deget, produse ale mass-mediei. Aceasta nu însemnă că anumite personalităţi nu se pot înscrie sub pattern-ul pe care un model îl presupune. Înglobând toate caracteristicile societăţii de astăzi şi a felului în care cei mai mulţi tineri simt să îşi dezvolte anumite aptitudini, modelul în carieră ar arăta astfel: temperamental, extrovertit, dar puternic înclinat spre reflecţie interioară, spirit analitic şi ironic, inteligenţă emoţională profund dezvoltată, capacitatea de a comunica abil în orice situaţie, putere de persuasiune şi convingere, ingeniozitate şi puterea de a schimba chiar mentalităţi. Poate că această din urmă caracteristică îi dă modelului forţa de a rezista în mentalul colectiv al tinerilor şi de a se impune ca model, de cele mai multe ori controversat în ziua de astăzi. Iar poate această din ultimă caracteristică dă acea „savoare” felului în care un tânăr sau altul îşi exprimă preferinţa pentru un anumit model. Pentru simplu fapt de a spune că „îl urmăresc pe Mircea Badea în fiecare noapte” sau că „ador Dr. House. Vreau să ajung ca omul ăla!”, tânărul simte că se adaptează continuu şi constant valorilor ce s-au impus în societate sau pe pieţele de larg consum. Faptul că modelul ales este unul „efeverscent”, controversat, care naşte la fiecare apariţie discuţii şi polemici, reprezintă un imbold puternic pentru oricare tânăr de a-l urma şi de a-şi canaliza toată încrederea în puterea pe care modelul respectiv i-o poate da în vederea construirii unui drum în carieră. Modele cinice sau nu, demne de lăudat sau nu, puternice sau nu, tinerii se orientează în funcţie de modul în care interiorizează aspectele importante ale carierei pe care doresc să o urmeze, fixând adânc modelul respectiv pe aceste aspecte. Există şi situaţii în care, datorită modului în care aceste modele sunt văzute în societate, fapt amplificat, aşa cum spuneam şi mai sus, de o mass-medie care are scopul de a vinde „acel ceva” ieşit din tipare, tinerii se află în situaţia în care au inhibiţii în a-şi exprima o preferinţă sau alta. Date fiind aceste aspecte, concluzia generală care ar însuma viziunile de ansamblu asupra caracteristicilor modelelor alese a fi de urmat de tinerii din ziua de astăzi, aceasta s-ar rezuma la relaţia de interdependenţă dintre caracteristicile societăţii şi culturii de masă, influenţa mass-media şi a interacţiunii tinerilor cu societatea.
Şi scocial media are un cuvânt de spus
Dacă am încerca să facem un top al modelelor alese de tinerii din ziua de astăzi, în fapt, o cercetare de piaţă pertinentă, probabil că rezultatele s-ar înscrie sub însemnul alegerii în funcţie de pilonii impuşi de mass-media şi de cultura de larg consum. Mai mult, nu trebuie uitate noile canale de comuncare – atât de mult discutatele reţele sociale şi forţa cu care acestea reuşesc într-un timp record, să transmită un flux considerabil de informaţii, opinii în masă, statistici şi date, care, la rândul lor, construiesc în mentalul tinerilor principii şi, de ce nu, modele. Apariţia şi dezvoltarea comunităţii online în paralel cu cea offline face posibilă construirea unor modele rezultate din succesul pe care aceste personalităţi l-au avut şi încă îl au în mediul online. Cu siguranţă că denumirea de „antreprenor online” vă este cunoscută. Fundamentarea unei afaceri de succes în online prin munca asiduă, creativitate, research şi originalitate – ingredientele care stau la baza reuşitei, fac din aceşti „antreprenori virtuali” adevărate modele de urmat, poate din ce în ce mai aduse în vedere de studenţi. Fenomenul reprezintă un lanţ ciclic logic. Tinerii folosesc reţelele sociale într-o proporţie „exagerată” am putea spune, lucru care îi face să se familiarizeze din ce în ce mai mult cu fluctuaţiile şi flexibilitatea specifică mediului online, cu figuri care devin personaje sau personalităţi demne de urmărit şi de citat. Iar acest mediu, poate, reuşeşte să „împingă” pe bandă rulantă cele mai multe modele. Nume precum Orlando Nicoară (General Manager Apropo Media şi Owner la Orlando Interactive) şi Dragoş Stanca (Managing Director – F5 – Realitatea Caţavencu Group) pot fi considerate modele demne de urmat din această zonă.
Oricare ar fi mediul de comunicare care impune modele tinerilor aflaţi la început de drum în carieră, sau proaspăt ieşiţi de pe băncile facultăţii, aceştia pot găsi cu uşurinţă resurse şi sfaturi de la o serie de personalităţi care prin muncă, persverenţă, entuziasm sau chiar controversă şi capacitate de polemică au reuşit să cucerească mass-media sau mediul online.
| Data: 16.08.2010 | Categorie: Analiza, Dezvoltare personala, Personal Branding | |
| Comentarii: 0 | Etichete: cariera, cultura de masa, Dr.House, Dragos Stanca, mass-media, Miley Cirus, Mircea Badea, model, Orlando Nicoara, social media |


















