Absolventii programelor MBA, absolviti de criza

Se spune ca investitia cea mai sigura este in propria educatie si se pare ca nici dificultatile economice actuale nu pot schimba radical adevarul din spatele zicalei, mai ales ca un program MBA reprezinta un beneficiu in sine in orice moment. “Daca este sa vorbim concret, estimarile deja furnizate de principalele scoli de business din Romania arata ca piata de MBA va inregistra o scadere cuprinsa intre 20 si 35% in 2009″, precizeaza Sorin Faur, HR director la firma de consultanta si audit financiar BDO Conti Audit. “Se stie ca un E/MBA (Executive MBA) nu garanteaza succesul, dar creste sansele ca acesta sa apara mai reprede”, adauga Sorin Faur in legatura cu beneficiile programelor.

De regula, printre obiectivele de cariera ale salariatilor care urmeaza astfel de programe sunt obtinerea unui post de conducere la nivel de top, in cadrul companiilor nationale si multinationale, precum si rela]ionarea cu ceilalti cursanti, directori in diferite domenii de activitate, cu care pot pune bazele unei noi afaceri.
“La Asebuss, de exemplu, un cursant parcurge peste 100 de studii de caz, situatii reale ale unor companii din SUA si Europa, din toate domeniile de activitate”, precizeaza Bianca Ioan, director de marketing pentru programul EMBA al Asebuss. Se cauta in aceasta perioada manageri de criza, adica acei manageri care au atat experienta, cat si pregatirea necesara pentru a rasturna o situatie nefavorabila, cei capabili sa propuna si mai ales sa implementeze solutii inovative, cei ce pot reduce cheltuielile, lansa noi proiecte generatoare de venituri, creioneaza Bianca Ioan portretul robot al noilor lideri.

Criza economica actuala determina multi manageri, sau antreprenori sa descopere modalitati prin care sa se pregateasca pentru o perioada plina cu incertitudini, iar participarea la un program complex de tip E/MBA poate reprezenta o solu]ie. Principalul avantaj direct al programelor sta in comunitatea ce se formeaza intre cursanti si absolventi, iar afilierea la un astfel de “club” din care fac parte specialisti din mediul de afaceri se traduce prin recomandari profesionale si un vot de incredere.
Pentru scolile de business din industrie, indicatori importanti ai cererii sunt numarul cererilor de informatii si numarul participantilor la prezentarile de program, inainte de a lua decizia depunerii documentelor necesare adminerii propriu-zise. “Daca cererile de informatii au sc`zut cu 15 – 20%, numarul celor care au fost interesati sa participe la simularile de curs organizate in fiecare luna, in perioada martie – septembrie s-a redus cu doar 10%’, mai spune Bianca Ioan.

Spre deosebire de mediul academic, in programele MBA profesorul modereaza discutii si idei pentru solutionarea dilemei manageriale in studiile de caz, astfel incat absolventii vor beneficia de o plaja larga de solutii pentru fiecare domeniu de activitate. Ceea ce poate reprezenta un avantaj competitiv pe tumultoasa piata a muncii. Programul EMBA propus de Asebuss ofera specializarea Management General si cuprinde 14 cursuri, care acopera toate functiile managementului, cu accent pe partea financiara si internationala.
Se pare ca anul aflat sub zodia crizei economice, care a schimbat mediul de business, isi pune amprenta si pe structura programelor MBA. Scolile de profil au anuntat deja ca au dezvoltat strategii alternative pentru contracararea efectelor crizei economice asupra participarii angajatilor la aceste programe si exista scoli de MBA care au modificat deja structura programului, cu scopul de a se adapta la noile realitati economice si la evolutiile inregistrate in ultima vreme.
“Adaptabilitatea programului la schimbarile survenite reprezinta un punct forte al oricarui program MBA care se respecta”, spune Ramona Ichim, coordonatorul programului MBA al Universitatii DeSales in Bucuresti.
Programele MBA trebuie sa isi adapteaze in premanenta oferta educationala la cerintele mediului de afaceri si sa ofere participantilor o noua abordare in ceea ce priveste instrumentele manageriale si sa asigure performante companiei dar si beneficiarului.

Pentru programul de MBA in Project Management oferit de Universitatea DeSales, participarea salariatilor este conditionata de o experienta de munca de minim doi ani, de performantele profesionale, dar si de cunoasterea limbii engleze, mai ales ca aceste cursuri sunt predate de profesorii universitatii americane. Programul este structurat pe 12 cursuri, primele apartinand zonei de business general, care pregatesc terenul pentru urmatoarele cursuri din zona managementului de proiect. “Ca raspuns la modificarile determinate de actuala criza economica, fiecare curs din cadrul programului de MBA in project management abordeaza aceasta tema precum si implicatiile pe care le are asupra respectivului domeniu”, precizeaza coordonatorul programului MBA al Universitatii DeSales.

MBA ca program de fidelizare a angajatilor?

Prin durata lor, programele de MBA pot oferi cu succes o fidelizare pe termen lung a angajatilor, atat direct, cat si indirect, prin oferta de pozitii de top la care are acces absolventul de MBA dupa terminarea programului. Astfel de programe au fost si vor continua sa fie un instrument de motivare si fidelizare a angajatilor, pentru ca sunt adresate unei categorii de angajati, care stiu ca prin acest program li se ofera in fapt sansa de a activa pe pozitii de top in companiile care le finanteaz` programul. “Companiile nu trebuie sa cada in capcana folosirii MBA-ului ca instrument de fidelizare in sine si sa creada ca finantarea unui MBA este o conditie suficienta pentru loializarea cuiva”, avertizeaza Sorin Faur. Valoarea unui MBA sta in dimensiunea practica si aplicata pe care aceste programe le ofera, astfel incat angajatorul va beneficia de un angajat care dispune de cunostintele necesare managementului unor situatii dificile, dar si de disciplina depasirii unei crize cu resurse minime.

“MBA-ul poate fi o arma puternica pentru o companie, dar nu folosita ca instrument de loializare”, spune Oliver Olson, country manager pentru Romania la CEU Business School. Principalul motiv invocat de Olson este interactiunea constanta cu restul profesionistilor din diverse domenii de activitate, de unde pot lua nastere nenumarate oferte de locuri de munc`.

“Grozav pentru student, nu prea grozav pentru companii”.

In multe cazuri, sprijinul financiar pentru un program E/MBA face parte din oferta companiei, din pachetul de retentie adresat angajatilor preforman]i. “In ceea ce priveste segmentul de piata Asebuss, aproximativ 70-75% dintre cursanti sunt sprijiniti financiar de catre companii, in timp ce restul prefera finantarea prin mijloace proprii, care confera mai multa flexibilitate in luarea deciziilor si relatia cu angajatorii”, spune Bianca Ioan.
Dar, cum una dintre cauzele directe ale crizei economice globale a fost inghetarea sistemului de creditare si, ca orice investitie in viitor, finantarea unui program MBA nu este tocmai ieftina, ce optiuni au angajatii care aleg sa nu implice financiar compania \n pregatirea lor profesionala? Acestia pot opta pentru un program de finantare a cursurilor MBA oferite de scolile de afaceri The Open University Business School si City University of Seattle, derulat la Bank of Cyprus.

Conditiile ce trebuie indeplinite de aplicant “sunt aceleasi ca la un credit standard, cu mentiunea ca acesta trebuie sa prezinte dovada calificarii pentru un program MBA si, respectiv, contractul aferent incheiat cu furnizorul de program MBA”, spune Monica Taina, product manager la Bank of Cyprus. Oferta de finantare este flexibila, personalizata in functie de programul MBA dorit, poate acoperi integral costurile programului si poate fi extinsa pana la zece ani. Singura schimbare adusa de criza in structura de creditare consta in majorarea marjei de dobanda. “Solicitari de finantare inca primim, dar intr-un ritm mai temperat, in ultima perioada fiind sesizata o scadere a cererii”, mai spune Monica Taina.

Moda vine din afara

Sunt 800 de kilometri intre Bucuresti si Budapesta, iar pentru a parcurge aceasta distanta la volanul unei masini este nevoie de 12 ore, dar aceeasi distanta poate fi parcursa in Germania in doar sase ore, datorita infrastructurii si a masinilor in general mai performante. Este comparatia facuta de Oliver Olson, country manager pe Romania la CEU Business School intre sofat si programele MBA. “Sunt foarte multi soferi care pot supravietui si fara scoala de soferi sau un GPS, dar cei ce stiu regulile si incotro se indreapta cel mai probabil vor inregistra succese”, continua Olson analogia.
Companiile cauta in continuare absolventi ai programelor MBA care sa navigheze prin apele agitate generate de furtuna economica mondiala. Experienta acumulata in cadrul cursurilor poate ajuta managerii sa gandeasca diferit, mai ales ca vechile metode nu se mai aplica in actualul context economic. “Programele care se focuseaza pe deciziile etice vor fi mai apreciate ca acelea care nu o vor face, iar ideea focusarii pe aspectele strict pecuniare nu mai este acceptabila”, spune Dr. Jeanne Simmons, prodecan la College of Business Administration, din cadrul Universitatii Marquette, din SUA.
Programele care se bucura de cresterea numarului de aplicatii tind sa fie cele full-time, iar printre cursurile incluse de majoritatea programelor MBA se numara cele de sustenabilitate, care s-au dovedit extrem de atractive atat pentru studenti, cat si pentru companii. Nici managementul carierei nu a fost omis de cele mai multe scoli si au inclus servicii speciale pentru absolventii care nu au un loc de munca in timpul recesiunii din SUA. “Scolile trebuie sa gandeasca diferit, la fel si companiile”, conchide reprezentanta Universitatii Marquette.